Cannes - Porumboiu a castigat premiul "Europa Cinema"

Eugenia Vodă, Jurnalul Naţional, 29 Mai 2006
 

La ora la care transmit aceste randuri, palmaresul oficial al festivalului nu e anuntat. In schimb au fost decernate diverse premii paralele, mai mici sau mai mari (de fapt, un premiu oricat de mic la Cannes inseamna ceva, si anume un lucru foarte mare!).

Corespondenta

de la Cannes

La ora la care transmit aceste randuri, palmaresul oficial al festivalului nu e anuntat. In schimb au fost decernate diverse premii paralele, mai mici sau mai mari (de fapt, un premiu oricat de mic la Cannes inseamna ceva, si anume un lucru foarte mare!).

Pentru filmul romanesc e foarte important faptul ca un premiu de la Quinzaine, "Europa Cinema", i-a fost decernat lui Corneliu Porumboiu pentru filmul de debut, "A fost sau n-a fost?". Cu atat mai mult cu cat nu e vorba de un premiu pur onorific, ci de faptul ca fericitului castigator i se asigura distributia europeana, la nivelul salilor din lantul international "Europa Cinema", ceea ce reprezinta un avantaj extraordinar. Mai ales pentru un film cu buget atat de mic (180.000 dolari), facut exclusiv cu bani "de acasa", si care acum are sansa de a fi difuzat in lume, cu eticheta "premiat la Cannes".

TRAMBULINA. Inca o data Cannes-ul si-a demonstrat calitatea de revelator sau de trambulina: unii pot sa sara si sa-si rupa gatul, pentru ca o cadere la Cannes poate omori un film, iar unii se pot lansa cu adevarat, pot demonstra ca reusesc sa tina o sala plina, reusesc s-o faca sa respire in ritmul filmului, reusesc sa starneasca hohote de ras - , asa cum a reusit Corneliu Porumboiu. Pare incredibil, dar numai focurile de artificii de la petrecerea filmului "Maria Antoaneta", de la Cannes, au costat de cinci ori mai mult decat filmul lui Porumboiu! Cum s-ar spune prin partile locului - c'est la vie !

Si in materie de bani, la Cannes totul e relativ: unii impusca francul (expresia a ramas, chiar daca francul a disparut), altii arunca in aer sume imense, cum s-a intamplat la dineul de gala AmFar, pentru strangerea de fonduri in lupta anti-Sida, unde un tacam costa cateva mii de dolari si unde s-au licitat tot felul de lucruri, de la un pian al lui Elton John pana la dreptul de a fi fotografiat de un fotograf celebru. Pana si maestra de ceremonii, Sharon Stone, a plans de bucurie cand, la una din licitari, a obtinut - rapid si total neasteptat - 700.000 dolari! Cum bine spunea un jurnalist al locului (dintre aceia care impusca euro), tot acest vartej monden al sumelor de zeci si zeci de mii de dolari ar fi avut ceva de-a dreptul obscen, daca n-ar fi fost vorba de o cauza nobila! Adevarul e ca, dupa acest dineu, 4 milioane de dolari au fost varsati in fondurile de cercetare anti-Sida. Sharon Stone n-a ratat ocazia sa-l atace si cu acest prilej pe George Bush care ar fi "delapidat 167 de milioane de dolari pentru campania electorala", in timp ce, in lume, la fiecare minut moare de SIDA un copil si la fiecare sase secunde un adult

BABEL. Juriul ecumenic si-a argumentat foarte inteligent premiul pe care l-a acordat filmului "Babel", al mexicanului Inarritu (cel cu patru povesti intersectate in satul planetar): lumea noastra se sprijina pe o comunicare aparent universala, instantanee si integrala. Or, asta nu e decat o iluzie care intretine singuratati, prejudecati si frica (frica de celalalt - frica dintre indivizi, dintre culturi, popoare, generatii, sexe). "Babel" sugereaza ca orice relatie autentica e posibila numai renuntand la ideea de a stapani sau de a tine totul sub control si numai acceptand forta si slabiciunile celuilalt.

CULOAREA CRUCII. E titlul unui film care a fost, se pare, bine vandut la Cannes, in care Iisus Christos si Fecioara Maria sunt jucati de actori de culoare. Regizor, scenarist si interpret al rolului principal e un american de origine haitiana, Jean-Claude Lamarre. "Culoarea crucii" va avea in curand premiera in SUA si in toamna in Franta.

TRANSILVANIA. In fine, am vazut, in avanpremiera mondiala, filmul care a incheiat festivalul, "Transilvania", de Tony Gatlif. Un regizor francez, nascut in Algeria ("gitan de origine berbera"), cunoscut pentru pitorescul filmografiei (si persoanei) sale, ales probabil ca sa incheie editia in cheie cat mai pitoreasca, cu un film care se vrea un road-movie romanesc, "o poveste de dragoste in afara cararilor batatorite". Atat de in afara cararilor, incat da in gropi!

O tanara bruneta, cu inele pe toate degetele, Zingarina, o tiganca citadina italianca (jucata de Asia Argento, cu un aer ambetat absolut) vine cu masina si cu o prietena in Transilvania ca sa-si caute iubitul, cu care e insarcinata. Un muzicant care o paraseste. De aici se declanseaza un sir de enormitati, unele amuzante, altele nu. Regizorul nu le introduce pe "fete" intr-o lume normala, privita realist, ci intr-o lume folcloric-carnavalesca (da-i cu lautari, da-i cu dansuri, da-i cu carciumi, da-i cu betii, da-i cu parade si defilari de masti, da-i cu cantece, da-i cu spart de farfurii si de sticle in cap, totul intr-un ghiveci monumental!), pana cand, la o bariera, pe un drum de tara, prietena coboara din masina ca sa dea un telefon (ea n-are mobil, in schimb noi avem cabine internationale pe langa toate hartoapele), moment numai bun pentru Zingarina ca sa fuga, sa dispara din masina, si pentru prietena ei sa dispara definitiv din film.

DE CE?Zingarina urla prin paduri, o ia razna pe campuri, e dusa la un ritual de exorcizare intr-o bisericuta de lemn unde are alaturi un translator de limba franceza!, in fine, isi gaseste un nou amor, un fel de neamt-turc aventurier care hoinareste prin sate si cumpara pe nimic bijuterii si obiecte bune de trimis in Occident. Satele nu se prea vad, pentru ca in general ei doi stau prin paduri sau prin masina, se bat si se iubesc, pana vine ursul si pana vine iarna, si ea naste in masina, pe camp. De ce a fost nevoie de "Transilvania" pentru asta cand filmul s-ar fi putut numi la fel de bine, daca nu si mai bine "Patagonia"?

Dar pana la urma, oricat de aberant a fost filmul lui Gatlif, prin el festivalul ultrasofisticat care e Cannes-ul s-a incheiat cu un zdravan "C-asa beu oamenii buni, de sambata pana luni!"

REVELATOR

Inca o data, Cannes-ul si-a demonstrat calitatea de revelator sau de trambulina: unii pot sa sara si sa-si rupa gatul, pentru ca o cadere la Cannes poate omori un film, iar unii se pot lansa cu adevarat, pot demonstra ca reusesc sa tina o sala plina... COSTURI

Pare incredibil, dar numai focurile de artificii de la petrecerea filmului "Maria Antoaneta", de la Cannes, au costat de cinci ori mai mult decat filmul lui Porumboiu! Cum s-ar spune prin partile locului - c'est la vie! ATAC

Sharon Stone n-a ratat ocazia sa-l atace si cu acest prilej pe George Bush, care ar fi "delapidat 167 de milioane de dolari pentru campania electorala", in timp ce, in lume, la fiecare minut moare de SIDA un copil si la fiecare sase secunde un adult

 
 
 


Copyright © 2009-2017 EugeniaVoda.ro. All rights reserved.